O nouă abordare a planificării CAPEX: Cum își optimizează companiile bugetul de investiții
Planificarea clasică a CAPEX-ului începe adesea cu o întrebare aparent simplă:
Ce investiții dorim să realizăm în anul următor?
Diviziile de afaceri propun proiecte. Se elaborează studii de fezabilitate. Se centralizează sumele necesare pentru investiții. Proiectele sunt evaluate și ierarhizate. Apoi, portofoliul este comparat cu bugetul disponibil.
Însă, de îndată ce bugetul de investiții nu este suficient pentru toate proiectele viabile din punct de vedere economic, sarcina se schimbă.
Planificarea se transformă în selecție.
Selecția se transformă în alocarea capitalului.
Iar alocarea capitalului devine o problemă matematică de decizie.
Prin urmare, întrebarea decisivă nu este doar care proiecte sunt importante, ci ce combinație dintre proiectele disponibile și bugetul de investiții existent produce cel mai mare impact.
Cuprins
- De ce planificarea CAPEX clasică își atinge limitele
- Bugetul de investiții ca resursă limitată
- Prioritizarea proiectelor CAPEX: de ce un clasament nu este suficient
- Optimizarea bugetului CAPEX, nu doar repartizarea acestuia
- Optimizarea planificării investițiilor
- Ce se întâmplă când bugetul se modifică?
- De la planificarea CAPEX la luarea deciziilor privind CAPEX
- Planificarea CAPEX cu StratePlan
De ce planificarea CAPEX tradițională își atinge limitele
În multe companii, planificarea CAPEX se realizează inițial la nivel descentralizat.
Fabricile, diviziile sau departamentele de specialitate raportează nevoile lor de investiții. Departamentul financiar consolidează datele. Se analizează studiile de fezabilitate, iar conducerea decide apoi care proiecte vor fi finanțate.
Acest proces este, în principiu, ușor de înțeles.
Provocarea apare imediat ce numărul proiectelor viabile din punct de vedere economic sau strategic depășește capitalul disponibil.
Atunci trebuie făcută o selecție.
Adesea, proiectele sunt evaluate în acest scop pe baza ROI, NPV, relevanței strategice, urgenței sau a altor criterii.
Din aceste evaluări rezultă o ierarhizare a priorităților.
Totuși, stabilirea unei ierarhii nu răspunde neapărat la întrebarea decisivă privind portofoliul:
Care combinație dintre proiectele noastre utilizează cel mai bine, în ansamblu, bugetul de investiții disponibil?
Bugetul de investiții ca resursă limitată
Un buget de investiții reprezintă o restricție.
Să presupunem că o întreprindere dispune de un buget de investiții de 100 de milioane de euro.
Proiectele depuse necesită însă, în total, 160 de milioane de euro.
Astfel, investițiile în valoare de 60 de milioane de euro nu pot fi realizate în această etapă.
Întrebarea clasică este:
„Ce proiecte renunțăm?”
O altă perspectivă este următoarea:
„Ce combinație dintre proiectele noastre generează cel mai mare beneficiu economic posibil cu cele 100 de milioane de euro disponibile?”
Această schimbare de perspectivă este decisivă.
Deoarece bugetul de investiții nu mai este considerat exclusiv o limită.
Acesta devine o resursă a cărei alocare poate fi optimizată.
Prin urmare, cine dorește să-și optimizeze bugetul de investiții nu trebuie neapărat să-l mărească.
Primul factor de influență poate fi compoziția portofoliului.
Prioritizarea proiectelor CAPEX: De ce un clasament nu este suficient
Prioritizarea proiectelor CAPEX este o componentă importantă a planificării investițiilor.
Cu toate acestea, o listă de priorități nu garantează, de una singură, un portofoliu global optim.
Motivul ține de combinație.
Să presupunem că proiectul A necesită 20 de milioane de euro.
Proiectul B necesită 12 milioane de euro, iar proiectul C încă 8 milioane de euro.
Proiectul A poate avea cea mai mare prioritate dacă este analizat izolat.
Cu toate acestea, dacă proiectele B și C, împreună, generează o contribuție economică totală mai mare cu aceiași 20 de milioane de euro, combinarea lor poate fi mai avantajoasă pentru companie.
La aceasta se adaugă condițiile reale.
Proiectele pot fi interdependente.
Anumite investiții trebuie realizate neapărat.
Resursele pot fi limitate.
Investițiile se pot exclude reciproc.
Anumite unități sau domenii de activitate pot necesita bugete minime.
Prin urmare, cei care doresc să prioritizeze proiectele de investiții ar trebui să țină cont, în plus, de modul în care proiectele se influențează reciproc în cadrul portofoliului global.
Prioritizarea evaluează ordinea. Optimizarea evaluează combinația.
Optimizarea bugetului CAPEX în loc de simpla sa repartizare
Optimizarea bugetului CAPEX înseamnă nu doar repartizarea capitalului disponibil între proiecte, ci și compararea diferitelor compoziții ale portofoliului.
În acest scop, pot fi luate în considerare, de exemplu, următoarele informații:
Suma investiției (cheltuieli)
Contribuția economică preconizată (venituri)
Necesarul bugetar
Necesarul de resurse
Perioada
Interdependențele proiectului
Obiective strategice
Alte restricții
Pe această bază se poate calcula care combinație admisibilă de proiecte de investiții îndeplinește cel mai bine obiectivul definit al întreprinderii.
Astfel, se poate optimiza un buget CAPEX fără a fi necesară alocarea inițială de capital suplimentar.
În acest caz, pârghia de performanță nu constă într-un buget mai mare.
Pârghia de performanță constă într-o alocare mai eficientă a bugetului existent.
Optimizarea planificării investițiilor
Prin urmare, o planificare modernă a investițiilor ar trebui să facă mai mult decât să colecteze proiecte, să le evalueze și să le compare cu un buget.
Ar trebui să evidențieze diferite opțiuni de decizie.
Aceasta înseamnă nu doar să elaboreze un plan, ci să facă alternativele previzibile.
Ce combinație este adecvată pentru un buget de 100 de milioane de euro?
Cum se modifică portofoliul la 90 de milioane de euro?
Ce proiecte suplimentare devin relevante la 110 milioane de euro?
Ce efecte are o nouă restricție de resurse?
Ce se schimbă dacă trebuie luat în considerare neapărat un proiect important din punct de vedere strategic?
Cei care doresc să-și optimizeze planificarea investițiilor nu ar trebui să răspundă la astfel de întrebări abia după ce un plan a fost deja aprobat.
Acestea ar trebui să facă parte integrantă din procesul de planificare propriu-zis.
Ce se întâmplă dacă bugetul se modifică?
În realitate, planificarea CAPEX rămâne rareori neschimbată.
Piețele evoluează altfel decât se aștepta. Cifrele de afaceri se modifică. Proiectele devin mai costisitoare. Investițiile se amână. Apar noi cerințe. Prioritățile strategice se schimbă.
Un buget CAPEX planificat de 100 de milioane de euro poate deveni brusc 90 de milioane de euro.
Sau conducerea decide să aloce 10 milioane de euro suplimentare.
Atunci apar imediat noi întrebări:
Ce proiecte vor fi eliminate în cazul unei reduceri de 10% a bugetului?
Ce combinație oferă cel mai mare beneficiu economic în noile condiții?
Cât de mult se modifică contribuția preconizată la rezultat?
Ce beneficii suplimentare aduc încă 5 sau 10 milioane de euro în bugetul de investiții?
Care proiecte ar urma să fie incluse în portofoliu în cazul unui capital suplimentar?
O planificare a investițiilor bazată pe calcule matematice poate face ca astfel de scenarii să fie previzibile și comparabile între ele.
Astfel, planificarea anuală statică se transformă într-un spațiu dinamic de luare a deciziilor.
De la planificarea CAPEX la luarea deciziilor privind CAPEX
Valoarea reală a unei planificări moderne a investițiilor nu provine dintr-un tabel suplimentar sau dintr-un tablou de bord suplimentar.
Aceasta rezultă dintr-un proces îmbunătățit de luare a deciziilor privind CAPEX.
Conducerea nu ar trebui doar să discute diferite ipoteze, ci să poată calcula impactul acestora asupra portofoliului global.
Ce se întâmplă dacă bugetul este mai mic?
Ce se întâmplă dacă bugetul este mai mare?
Ce se întâmplă dacă un proiect trebuie luat în considerare neapărat?
Ce se întâmplă dacă contribuția economică preconizată se modifică?
Ce se întâmplă dacă o resursă nu mai este disponibilă?
Orice schimbare poate duce la o altă combinație de proiecte.
Tocmai de aceea, planificarea modernă a CAPEX-ului nu ar trebui să se limiteze la o listă de priorități întocmită o singură dată.
Aceasta ar trebui să facă ca diferitele decizii să fie previzibile și comparabile.
Planificarea CAPEX cu StratePlan
Cu StratePlan urmăm exact această abordare.
Structurile existente de tip ERP, financiar, PPM, Excel sau baze de date pot continua să furnizeze baza de date operațională.
StratePlan intervine la nivelul decizional.
Din proiecte, investiții, beneficii economice și restricții se creează un spațiu decizional calculabil matematic.
Companiile pot compara între ele diferite variante de buget și compoziții ale portofoliului, optimizându-și astfel planificarea investițiilor.
Prin intermediul serviciului nostru online de luare a deciziilor, această formă de inteligență decizională poate fi utilizată fără a fi necesară dezvoltarea prealabilă a unui sistem propriu de optimizare.
Astfel, întrebarea clasică:
„Ce proiecte mai încap în bugetul nostru?”
o întrebare mult mai eficientă:
„Ce combinație de proiecte generează cel mai mare impact posibil cu bugetul nostru disponibil?”
Aceasta este diferența dintre distribuirea bugetului și alocarea optimizată a capitalului.
Și exact aici începe pentru noi planificarea modernă a CAPEX-ului.
Decision Intelligence for All.
Același buget. O alocare mai bună. Un rezultat mai bun.
Nu ne credeți pe cuvânt. Calculați voi înșivă.
