Soluția la problema CAPEX: Nu mai investiți. Luați decizii mai bune.
Companiile au rareori prea puține idei de investiții.
Au prea multe.
Noi instalații de producție. Automatizare. Digitalizare. Eficiență energetică. Întreținere. Extinderea capacităților. Noi locații. Infrastructură IT. Transformare.
Fiecare proiect în parte poate fi justificat.
De aceea, adevărata problemă legată de CAPEX nu începe cu întrebarea:
„Care proiect este bun?”
Ci de la întrebarea:
„Ce combinație dintre proiectele noastre generează cel mai mare beneficiu economic cu capitalul disponibil?”
Tocmai aici, sarcina se schimbă fundamental.
Cuprins
- CAPEX este o problemă de alocare
- Problema o reprezintă combinația
- De la clasificarea proiectelor la portofoliul optim
- Și apoi vine realitatea
- De la raportare la spațiul decizional
- Sistemele existente rămân în vigoare
- De aceea, problema CAPEX nu este adesea o problemă de buget
CAPEX-ul este o problemă de alocare
Să presupunem că o întreprindere are 100 de proiecte potențiale de investiții.
Pentru fiecare proiect există informații:
Suma investiției
Contribuția economică preconizată
Nevoia de resurse
Perioada
Relevanța strategică
Dependențe
Riscuri și restricții
Bugetul este însă suficient doar pentru o parte din aceste proiecte.
Abordarea clasică constă adesea în evaluarea individuală a proiectelor, stabilirea priorităților și, ulterior, întocmirea unui clasament.
Însă o ierarhizare nu răspunde automat la întrebarea decisivă.
Deoarece cel mai bun proiect individual nu duce neapărat la cel mai bun portofoliu global.
Proiectul A poate fi excelent dacă este analizat izolat. Dar poate că proiectele B, C și D, împreună cu același capital, generează o valoare totală mai mare.
Prin urmare, optimizarea CAPEX nu este doar o chestiune de stabilire a priorităților.
Este o problemă de optimizare combinatorie.
Problema constă în combinație
Odată cu creșterea numărului de proiecte posibile, spațiul decizional crește exponențial.
Pentru N proiecte, există teoretic până la:
2N de combinații posibile de proiecte.
În cazul a 20 de proiecte, acestea reprezintă deja peste un milion de combinații.
La 50 de proiecte, mai mult de un bilion.
În cazul a 100 de proiecte, spațiul teoretic de decizie devine atât de mare, încât analizarea manuală a tuturor posibilităților este practic imposibilă.
Oamenii pot evalua proiectele în mod excelent.
Ceea ce oamenii nu pot face este calcularea sistematică a unui spațiu decizional care crește exponențial.
Tocmai pentru acest lucru există optimizarea matematică.
De la clasamentul proiectelor la portofoliul optim
Prin urmare, la StratePlan nu considerăm CAPEX-ul în primul rând ca o problemă de clasificare.
Îl privim ca pe o decizie de portofoliu.
Datele de pornire pot fi surprinzător de succinte:
Investiție → beneficiu economic → restricții → dependențe
Pe această bază, StratePlan calculează diferite combinații admisibile și caută acea compoziție a portofoliului care îndeplinește cât mai bine obiectivul definit al companiei, în cadrul restricțiilor existente.
Astfel, conducerea nu primește doar o listă de proiecte prioritizate.
Ci primește un spațiu decizional calculat matematic.
Și apoi vine realitatea
O decizie privind cheltuielile de capital (CAPEX) nu se încheie însă cu un calcul.
În sala de consiliu apar noi întrebări:
„Ce se întâmplă dacă reducem bugetul cu 10 milioane de euro?”
„Ce proiecte trebuie să amânăm?”
„Ce se întâmplă dacă această fabrică trebuie neapărat luată în considerare?”
„Cum se modifică portofoliul dacă proiectul 27 este anulat?”
„Ce obținem în schimbul celor 5 milioane de euro suplimentare de CAPEX?”
„Ce combinație ne maximizează contribuția la rezultat?”
În procesele clasice, astfel de întrebări duc adesea la noi analize, runde de discuții în Excel și coordonări.
Decizia este amânată.
Tocmai această problemă vrem să o rezolvăm cu simularea CAPEX Live Boardroom.
De la raportare la sala de decizii
StratePlan poate recalcula ipotezele modificate și restricțiile în câteva secunde.
Astfel, ședința consiliului de administrație se transformă.
De la:
Întrebare → Cerință de analiză → recalculare → următoarea ședință
devine:
Întrebare → Calcul → Comparare → Decizie
în cadrul aceleiași ședințe.
Acesta este pentru noi punctul decisiv al Decision Intelligence.
Nu mai producem date.
Nu mai construim și mai multe tablouri de bord.
Ci să calculăm decizii mai bune pe baza datelor existente.
Sistemele existente rămân în funcțiune
StratePlan nu are rolul de a înlocui sistemele ERP, financiare sau PPM.
Aceste sisteme furnizează datele și reproduc procesele.
StratePlan intervine la nivelul decizional.
SAP, Microsoft, Oracle, IFS sau structurile existente de Excel și baze de date pot continua să constituie baza de date operațională.
Optimizarea răspunde la o altă întrebare:
Ce ar trebui să facem cu posibilitățile existente și cu capitalul disponibil?
Astfel, datele se transformă într-o decizie concretă de alocare a capitalului.
De aceea, problema CAPEX nu este adesea o problemă de buget
Când capitalul devine mai limitat, prima reacție este adesea:
Unde putem face reduceri?
Întrebarea mai interesantă din punct de vedere strategic este:
Ce combinație a investițiilor noastre generează, cu acest buget, valoarea maximă posibilă a companiei?
Aceasta este o diferență fundamentală.
Pentru că, înainte ca o companie să investească mai mult, ar trebui să știe dacă capitalul existent este deja alocat în mod optim.
Tocmai aici se află, din punctul nostru de vedere, unul dintre cele mai mari pârghii de performanță neexploatate până acum în gestionarea CAPEX-ului.
Aceleași proiecte. Același buget. O combinație mai bună. Un rezultat mai bun.
Nu ne credeți pe cuvânt. Calculați voi înșivă.
