Consultanță guvernamentală în domeniul PPM cu sprijin pentru luarea deciziilor bazat pe IA

Sisteme de sprijin în luarea deciziilor bazate pe IA pentru ministere, guverne și instituții publice – de la stabilirea priorităților proiectelor până la optimizarea portofoliului la nivel interministerial

Rezumat executiv: Cât de mult se poate spori impactul bugetelor publice existente?

Ce s-ar întâmpla dacă guvernele ar putea obține un impact social mai mare cu aceleași resurse bugetare – doar printr-o combinare mai bună a programelor și investițiilor planificate?

Guvernele, ministerele și instituțiile publice se confruntă cu o provocare complexă: nevoi de investiții în creștere, resurse bugetare limitate, angajamente pe termen lung și obiective politice concurente.

Infrastructura, educația, digitalizarea, apărarea, energia, protecția climei, construcția de locuințe și securitatea socială concurează pentru resurse financiare și organizaționale.

Fiecare măsură în parte poate fi justificată din punct de vedere tehnic, necesară din punct de vedere juridic sau dorită din punct de vedere politic.

Totuși, o întrebare decisivă rămâne adesea fără răspuns:

Este suma tuturor măsurilor planificate într-adevăr cea mai bună combinație posibilă în cadrul resurselor bugetare disponibile?

Managementul clasic al proiectelor și portofoliilor publice (PPM) sprijină planificarea, evaluarea, stabilirea priorităților și gestionarea proiectelor publice.

Optimizarea matematică a tuturor combinațiilor de proiecte admise este însă o sarcină de sine stătătoare.

Chiar și în cazul a 50 de decizii binare privind proiectele, teoretic se obțin 2^50 = 1.125.899.906.842.624 de portofolii posibile.

Aceasta corespunde la aproximativ 1,126 biliarde de combinații teoretice.

Niciun minister și nicio comisie bugetară nu poate acoperi în întregime acest spațiu decizional prin comparații manuale ale variantelor.

Aici intervine optimizarea matematică a portofoliului bazată pe IA.

StratePlan combină metodele din domeniul cercetării operaționale cu abordări de optimizare bazate pe IA pentru a analiza sistematic spații decizionale combinatorice de mari dimensiuni.

Ținând cont de obiectivele, bugetele și restricțiile definite, pot fi identificate și comparate între ele combinații de proiecte eficiente din punct de vedere economic și social.

Întrebarea decisivă nu este doar: Ce măsuri guvernamentale sunt adecvate?

Ci: Care combinație dintre măsurile disponibile generează, în cadrul condițiilor actuale, cel mai mare beneficiu economic și social total definit?

1. De ce strategia de stat este, de asemenea, o problemă matematică de portofoliu

Deciziile privind investițiile publice iau naștere în cadrul unor structuri instituționale complexe.

Ministerele elaborează programe. Departamentele de specialitate formulează necesitățile. Serviciile bugetare evaluează marjele de manevră financiare. Guvernele stabilesc prioritățile politice. Parlamentele decid asupra fondurilor bugetare.

Aceste procese sunt indispensabile pentru legitimitatea democratică, legalitate și responsabilitatea publică.

Cu toate acestea, ele nu garantează în mod automat că combinația aleasă de măsuri este optimă din punct de vedere matematic în cadrul obiectivelor și restricțiilor definite.

Un program de investiții poate fi, de exemplu, justificat din punct de vedere economic, dar, în același timp, poate bloca fonduri care ar permite o contribuție totală mai mare pentru alte programe.

Mai multe proiecte de digitalizare pot necesita aceiași specialiști.

Proiectele de infrastructură pot fi interdependente.

Programele de finanțare se pot completa reciproc sau pot concura pentru resurse bugetare limitate.

Astfel, apare o problemă complexă legată de portofoliu.

Impactul investițiilor publice nu rezultă exclusiv din calitatea măsurilor individuale, ci și din combinarea acestora, din momentul punerii în aplicare și din alocarea resurselor.

2. De ce PPM-ul guvernamental clasic nu este suficient pe cont propriu

Managementul public al proiectelor și portofoliului (PPM) sprijină guvernele și instituțiile publice în gestionarea structurată a proiectelor și programelor lor.

Printre instrumentele tipice se numără:

• Evaluări de proiect și analize de rentabilitate
• Matrici de prioritizare
• Planificarea bugetară și a investițiilor
• Controlul programelor și proiectelor
• Indicatori de impact și sisteme KPI
• Gestionarea bugetului pe departamente
• Rapoarte privind riscurile și progresul

Aceste instrumente asigură transparența și sprijină gestionarea proiectelor publice.

Cu toate acestea, un clasament al proiectelor individuale nu răspunde automat la întrebarea privind cea mai bună combinație.

Un proiect cu un impact individual ridicat poate consuma atât de multe resurse încât mai multe alte proiecte nu mai pot fi puse în aplicare.

Aceste alte măsuri ar putea genera împreună un beneficiu social total mai mare.

Cea mai bună măsură individuală nu face neapărat parte din cel mai bun portofoliu global.

De aceea, PPM-ul guvernamental modern necesită, pe lângă evaluarea și prioritizarea proiectelor, un nivel de optimizare matematică.

3. Spațiul decizional exponențial: 50 de proiecte înseamnă peste un bilion de combinații

Dacă fiecare proiect poate fi fie selectat, fie respins, atunci, pentru N proiecte, rezultă teoretic 2^N combinații posibile.

Spațiul decizional crește exponențial.

Astfel, pentru 50 de proiecte, rezultă aproximativ 1,126 biliarde de portofolii teoretic posibile.

Pentru comparație: conform estimărilor astronomice, Calea Lactee conține aproximativ 100 până la 400 de miliarde de stele.

Un spațiu decizional binar cu 50 de proiecte cuprinde astfel mult mai multe combinații decât numărul de stele din galaxia noastră.

Nu toate aceste combinații sunt admisibile din punct de vedere juridic, financiar sau organizațional.

Obligațiile legale, limitele bugetare, restricțiile de resurse și dependențele dintre proiecte restrâng spațiul decizional admisibil.

Cu toate acestea, ordinea de mărime evidențiază provocarea matematică.

PPM-ul guvernamental nu trebuie doar să evalueze proiecte individuale, ci să determine o combinație eficientă dintr-un spațiu decizional care crește exponențial.

4. Adevăratul punct de blocaj: alocarea capitalului la nivel interministerial

Bugetele publice sunt adesea repartizate între ministere, departamente, programe și instituții subordonate.

Fiecare unitate organizațională urmărește sarcini și obiective definite.

În cadrul acestor competențe, proiectele pot fi prioritizate în mod rațional, iar resursele pot fi utilizate eficient.

Cu toate acestea, optimizarea izolată a unor portofolii parțiale poate conduce la un beneficiu total mai redus decât o abordare coordonată.

Un exemplu:

Un program de digitalizare are nevoie de specialiști IT care sunt programați în același timp pentru un proiect de infrastructură.

Ambele proiecte pot fi rentabile luate separat.

Însă implementarea lor în paralel poate provoca blocaje în ceea ce privește resursele.

O optimizare comună a portofoliului poate ține cont de astfel de corelații, cu condiția să fie disponibile datele și restricțiile necesare.

Acest lucru nu înseamnă însă că fondurile bugetare pot fi transferate la voință între resorturi.

Competențele ministeriale, alocările specifice și prevederile legislației bugetare trebuie luate în considerare în mod expres.

Optimizarea interministerială nu înseamnă eliminarea competențelor politice sau juridice. Ea înseamnă analizarea, în cadrul acestor competențe, a unor alternative suplimentare eficiente din punct de vedere economic și social.

5. Ce înseamnă ROI în sectorul public?

În cadrul întreprinderilor, „Return on Investment” (ROI) descrie un indicator economic de rentabilitate.

În sectorul public, evaluarea este mai complexă.

Investițiile statului urmăresc adesea obiective care nu sunt măsurabile direct prin beneficii financiare.

Exemple:

• îmbunătățirea calității educației
• Creșterea siguranței rutiere
• Reducerea emisiilor de CO2
• Îmbunătățirea serviciilor de sănătate
• Creșterea capacității administrative digitale
• Consolidarea competitivității economice
• Îmbunătățirea participării sociale
• Creșterea rezilienței statului

De aceea, trebuie făcută distincția între rentabilitatea investiției (ROI) din punct de vedere financiar și impactul social.

Un ROI economic poate fi calculat pe baza unor date monetare adecvate.

Impactul social, pe de altă parte, poate fi reprezentat prin indicatori de impact definiți, scoruri de impact sau alte modele de evaluare.

Atunci când se dorește compararea mai multor dimensiuni de impact, acestea trebuie definite în mod consecvent și, dacă este cazul, ponderate.

Un indice de impact social mai ridicat nu este automat echivalent cu o rentabilitate financiară mai mare a investiției.

Optimizarea matematică poate sprijini ambele perspective, cu condiția ca obiectivele și restricțiile respective să fie modelate în mod adecvat.

6. Evaluarea matematică a impactului social: scoruri de impact și ponderări strategice

Programele guvernamentale urmăresc adesea mai multe obiective simultan.

Un proiect de infrastructură poate, de exemplu, să promoveze dezvoltarea economică, să sporească siguranța rutieră și să reducă emisiile.

Un program educațional poate îmbunătăți pe termen lung calificarea forței de muncă și poate consolida participarea socială.

Aceste efecte nu pot fi comparate direct între ele fără eforturi suplimentare.

O posibilitate constă în definirea unor indicatori de impact standardizați.

De exemplu:

• Contribuția economică
• Impactul educațional
• Impact social
• Impactul asupra climei
• Impactul asupra infrastructurii
• Reziliență strategică

Decidenții politici pot stabili care sunt obiectivele deosebit de importante în cadrul unui program sau portofoliu.

Un model ilustrativ de ponderare ar putea utiliza, de exemplu, următoarele priorități:

• 30 % Impact economic
• 25 % Educație și participare socială
• 20 % Infrastructură și securitatea aprovizionării
• 15 % Impactul asupra climei
• 10 % Reziliență strategică

Aceste ponderi nu constituie o recomandare generală.

Ele servesc exclusiv la ilustrarea unui posibil model de evaluare.

Indicatorii de bază trebuie aduși la scări comparabile și definiți în mod metodic și transparent.

Matematica nu determină care sunt obiectivele politice corecte. Ea analizează care combinație de proiecte îndeplinește cel mai bine obiectivele stabilite în cadrul condițiilor permise.

7. Simularea bugetului și optimizarea simultană a portofoliului

O consultanță modernă în domeniul PPM guvernamental poate combina două sarcini analitice distincte.

Prima sarcină este simularea bugetară.

Aceasta analizează modul în care se modifică condițiile-cadru financiare în funcție de diferite ipoteze.

A doua sarcină este optimizarea matematică a portofoliului.

Aceasta analizează ce combinație de proiecte atinge cea mai mare contribuție la obiectiv, în condițiile restricțiilor definite.

O simulare bugetară analizează, de exemplu:

• modificările veniturilor statului
• Evoluția cheltuielilor publice
• marjele de manevră în materie de investiții și finanțare
• Sarcini bugetare multianuale
• Cerințele privind dobânzile și rambursările
• Impactul diferitelor ipoteze bugetare

O optimizare a portofoliului analizează, de exemplu:

• Ce proiecte ar trebui selectate în cadrul unui buget
• Ce combinație generează cel mai mare beneficiu total definit
• Ce măsuri înlocuiesc alte proiecte
• Cum influențează proiectele obligatorii rezultatul
• Ce alternative apar în cazul altor limite bugetare
• Cum influențează ponderările strategice selecția proiectelor

Dacă cele două modele sunt combinate, se pot compara diferite scenarii financiare cu portofolii de investiții optimizate.

Modificați ipotezele bugetare. Recalculați combinația de proiecte. Comparați impactul financiar și social.

O astfel de soluție integrată presupune ca simularea bugetară și modelul de optimizare să fie interconectate atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere specializat.

8. Exemplu practic: 50 de proiecte de investiții publice și un buget limitat

Să analizăm un program simplificat de investiții publice.

O administrație planifică 50 de proiecte de investiții.

Nevoia totală de investiții se ridică la 220 de milioane de euro.

Bugetul disponibil pentru investiții este de 81 de milioane de euro.

Astfel, necesarul proiectelor depășește fondurile disponibile cu 139 de milioane de euro.

Administrația trebuie să facă o selecție.

O ierarhizare clasică ar putea sorta proiectele în funcție de urgență, importanță politică și evaluare tehnică.

În schimb, o optimizare matematică a portofoliului analizează ce combinație atinge cea mai mare contribuție totală definită în limita bugetului de 81 de milioane de euro.

În plus, pot fi luate în considerare măsurile obligatorii, dependențele dintre proiecte și ponderările strategice.

Ce întrebări pot fi analizate astfel?

• Ce combinație de proiecte generează cel mai mare beneficiu total modelat, având la dispoziție un buget de 81 de milioane de euro?
• Cum se modifică selecția în cazul unei reduceri a bugetului la 70 de milioane de euro?
• Ce măsuri suplimentare devin posibile cu un buget de 90 de milioane de euro?
• Cum se modifică portofoliul dacă se acordă o pondere mai mare măsurilor din domeniul educației?
• Ce efecte au proiectele de infrastructură obligatorii?
• Ce conflicte de obiective economice și sociale apar?

Rezultatele pot fi comparate cu planificarea inițială a investițiilor.

Astfel, se poate observa dacă combinații alternative de proiecte din cadrul modelului permit o contribuție totală mai mare.

Pârghia economică nu constă neapărat în fonduri bugetare suplimentare, ci într-o combinare mai bună a investițiilor deja planificate.

9. Restricții juridice și organizatorice: de ce optimizarea la nivel de stat necesită mai mult decât matematică

Optimizarea programelor de investiții publice diferă semnificativ de optimizarea unui buget de întreprindere disponibil în mod liber.

Fondurile publice sunt supuse unor cerințe juridice și instituționale.

Printre acestea se numără, de exemplu:

• Alocări bugetare cu destinație specifică
• Atribuții legale obligatorii
• Competențele ministeriale
• Credite de angajament multianuale
• Condiții privind finanțarea
• Legislația privind atribuirea contractelor și achizițiile publice
• Obligații contractuale
• Capacități de personal și organizatorice

Aceste condiții-cadru trebuie luate în considerare în modelarea matematică.

Un proiect cu caracter juridic obligatoriu nu poate fi tratat ca o alternativă de investiție care poate fi aleasă în mod liber.

De asemenea, fondurile bugetare alocate unui scop specific nu pot fi utilizate în alte scopuri fără un temei juridic corespunzător.

Prin urmare, optimizarea poate avea loc la diferite niveluri.

Optimizarea în cadrul unui minister

Un minister își optimizează selecția proiectelor disponibile în cadrul propriului buget.

Optimizarea în cadrul unui program

Un program de finanțare sau de investiții analizează combinații alternative de proiecte în conformitate cu cerințele sale specifice.

Optimizare coordonată la nivel interministerial

Mai multe ministere analizează interdependențele comune și restricțiile de resurse, fără a anula automat competențele existente.

Analiza strategică a scenariilor

Guvernul analizează impactul pe care l-ar avea condițiile-cadru politice sau financiare alternative asupra unor posibile portofolii de investiții.

Optimizarea matematică trebuie să se bazeze pe marjele de manevră reale, atât din punct de vedere juridic, cât și organizațional.

10. Cum susține StratePlan managementul de proiecte la nivel guvernamental (PPM) și programele de investiții publice

StratePlan a fost dezvoltat pentru optimizarea matematică a portofoliilor complexe de investiții și proiecte.

Tehnologia combină metode din domeniul cercetării operaționale cu abordări bazate pe inteligență artificială.

Accentul se pune pe analiza combinațiilor posibile de proiecte în cadrul unor obiective și restricții definite.

Pentru un model de optimizare economică de bază sunt necesare inițial doar trei date pentru fiecare proiect:

1. ID-ul proiectului: identificarea unică a măsurii
2. Cheltuieli: cheltuielile planificate
3. Venituri: venituri preconizate sau beneficii economice

În plus, se definește bugetul disponibil.

Datele pot fi preluate, de exemplu, dintr-o listă de proiecte existentă în Excel.

În cazul funcției țintă „Maximize Net Contribution”, se maximizează contribuția netă totală preconizată a portofoliului selectat.

ROI-ul portofoliului poate fi prezentat suplimentar ca indicator economic.

Pentru programele publice cu obiective nemonetare sunt necesari indicatori de impact și modele de evaluare suplimentare.

În funcție de modelare, pot fi luate în considerare și alte cerințe:

• Ponderi strategice
• Proiecte obligatorii
• Dependențe între proiecte
• Restricții bugetare
• Limitări de resurse
• Condiții de finanțare multianuale
• Criterii de risc și de sustenabilitate

Luarea în considerare concretă a acestor cerințe presupune o modelare profesională și tehnică corespunzătoare.

StratePlan completează consultanța guvernamentală clasică cu un nivel de optimizare matematică pentru deciziile de investiții publice.

11. Ce diferențiază asistența decizională bazată pe IA de IA generativă?

Termenul de inteligență artificială cuprinde diverse tehnologii și domenii de aplicare.

Pentru administrația publică, este importantă o distincție clară.

IA generativă

IA generativă poate rezuma texte, crea documente, structura informații și pregăti materiale de decizie.

Analiza predictivă

Modelele de prognoză pot estima evoluțiile viitoare pe baza datelor existente.

Optimizarea matematică a portofoliului

Metodele matematice de optimizare caută soluții eficiente în cadrul unui spațiu decizional definit formal.

Acestea iau în considerare funcțiile țintă, variabilele de decizie și restricțiile.

StratePlan se concentrează pe această a treia sarcină.

Nu este vorba în primul rând de a genera un text despre posibile decizii.

Scopul este de a analiza matematic diferite combinații de proiecte.

IA generativă sprijină procesarea informațiilor. Inteligența decizională matematică sprijină calcularea alternativelor de acțiune.

12. În direct din cabinetul guvernamental: cinci întrebări, cinci scenarii matematice

Un avantaj esențial al optimizării matematice a portofoliului constă în posibilitatea de a compara între ele diferite condiții-cadru.

Scenariul A: Bugetul de investiții existent

Un ministru al finanțelor întreabă:

„Care combinație dintre măsurile noastre de investiții planificate generează cea mai mare contribuție totală definită în cadrul bugetului disponibil?”

Portofoliul de investiții este optimizat în conformitate cu restricțiile stabilite privind bugetul și impactul.

Scenariul B: Reducerea bugetului de investiții

Guvernul întreabă:

„Ce măsuri ar trebui să alegem dacă bugetul nostru de investiții trebuie redus cu 15 %?”

Limita bugetară este ajustată, iar portofoliul este recalculat.

Scenariul C: Măsuri obligatorii din punct de vedere strategic

Un ministru întreabă:

„Cum se modifică portofoliul total dacă anumite proiecte de infrastructură trebuie implementate în mod obligatoriu?”

Măsurile respective sunt luate în considerare ca restricții obligatorii.

Scenariul D: Pondere mai mare acordată impactului social

Guvernul întreabă:

„Cum se modifică combinația de proiecte dacă se acordă o pondere mai mare impactului asupra educației și a impactului social?”

Parametrii de evaluare corespunzători sunt adaptați, iar portofoliul este optimizat din nou.

Scenariul E: Fonduri suplimentare de investiții

O comisie bugetară întreabă:

„Ce măsuri suplimentare am putea finanța dacă ar deveni disponibile fonduri suplimentare de investiții?”

Bugetul este ajustat și se calculează o nouă combinație de proiecte.

Definirea obiectivelor politice. Stabilirea restricțiilor bugetare. Calcularea portofoliilor de investiții. Compararea impactului.

Decizia politică rămâne în sarcina instituțiilor democratice competente.

13. Evidențierea costurilor de oportunitate ale investițiilor publice

Fiecare decizie de investiție publică mobilizează resurse financiare și organizaționale.

Aceste resurse nu mai sunt disponibile ulterior pentru alte măsuri.

Astfel, apar costuri de oportunitate.

O optimizare matematică a portofoliului poate ajuta la cuantificarea acestor costuri în cadrul unui model definit.

Să presupunem că un minister a prevăzut o anumită combinație de proiecte.

Optimizarea identifică o combinație alternativă cu o contribuție totală modelată mai mare.

Diferența evidențiază potențialul de îmbunătățire economică sau socială față de planificarea anterioară.

Dacă ulterior se include în mod obligatoriu un proiect suplimentar, portofoliul poate fi optimizat din nou în conformitate cu noua restricție.

Astfel, se poate analiza:

• Ce alte proiecte sunt eliminate
• Cum se modifică contribuția economică totală
• Care sunt indicatorii de impact social afectați
• Ce resurse suplimentare sunt necesare
• Ce alternative există în cadrul noilor cerințe

Un optim global demonstrat matematic permite determinarea exactă a distanței unei soluții alese în cadrul modelului.

În cazul metodelor aproximative, se poate indica inițial distanța față de cea mai bună soluție găsită.

Calculul matematic face conflictele de obiective mai ușor de înțeles, fără a înlocui evaluarea politică a acestor conflicte.

14. Ex ante în loc de exclusiv ex post: îmbunătățirea deciziilor de investiții publice înainte de punerea în aplicare

Curțile de conturi și alte instituții de control examinează, printre altele, legalitatea, regularitatea și eficiența utilizării fondurilor publice.

O parte semnificativă a controlului public are loc în timpul sau după punerea în aplicare.

Cu toate acestea, selecția de bază a măsurilor de investiții se face deja înainte.

Prin urmare, optimizarea matematică a portofoliului intervine la nivelul deciziei ex ante.

Aceasta permite analizarea unor combinații alternative de proiecte înainte ca fondurile bugetare să fie angajate pe termen lung.

Astfel, pot fi comparate între ele diferite scenarii de investiții.

De exemplu:

• Planificarea inițială a investițiilor
• Combinație de proiecte optimizată matematic
• Portofoliu cu obiective politice obligatorii
• Portofoliu cu buget redus
• Portofoliu cu ponderi strategice modificate

Aceste comparații asigură o transparență suplimentară cu privire la consecințele economice și sociale ale diferitelor decizii.

Optimizarea ex ante nu înlocuiește controlul finanțelor publice. Ea îl completează cu o bază matematică de decizie înainte de angajarea fondurilor.

15. Programe guvernamentale multianuale și strategii de investiții

Multe programe de investiții ale statului se întind pe mai multe exerciții bugetare sau mandate legislative.

Proiectele de infrastructură necesită adesea perioade lungi de planificare și implementare.

Pe lângă investițiile inițiale, programele de digitalizare generează costuri permanente de exploatare și întreținere.

Programele de finanțare pot genera angajamente financiare multianuale.

O optimizare realistă a portofoliului trebuie să țină seama de aceste corelații temporale, în măsura în care acestea sunt relevante pentru decizie.

Printre parametrii posibili ai modelului se numără:

• Bugetele anuale de investiții
• Durata proiectelor
• Momentele de finanțare
• Fluxurile de fonduri de finanțare
• Credite de angajament
• Capacități de personal și de implementare
• Costuri de exploatare și întreținere pe termen lung
• Interdependențele dintre proiecte

Dacă se utilizează un model corespunzător pe mai multe perioade, se poate analiza în plus momentul în care ar trebui implementate anumite proiecte.

Întrebarea strategică nu este atunci doar: Ce proiecte ar trebui finanțate?

Ci și: Ce proiecte ar trebui implementate, în ce ordine și în cadrul căror exerciții bugetare?

16. Implementarea organizațională: Cum poate fi introdus PPM-ul guvernamental cu optimizare matematică

Introducerea sistemelor matematice de sprijin în luarea deciziilor nu necesită neapărat o reorganizare completă a proceselor bugetare ale statului.

O abordare rațională constă în a începe cu un portofoliu de investiții clar delimitat.

Pasul 1: Stabilirea domeniului de decizie

Un minister, o autoritate sau un organism responsabil de program definește măsurile de investiții care urmează să fie luate în considerare în cadrul unui cadru decizional comun.

Pasul 2: Structurarea datelor proiectului

Măsurile existente sunt reunite într-o structură de date uniformă.

Pentru o optimizare economică fundamentală, ID-ul proiectului, cheltuielile și veniturile preconizate pot servi drept punct de plecare.

Pasul 3: Definirea restricțiilor juridice și financiare

Se înregistrează măsurile obligatorii, destinațiile specifice ale fondurilor, limitele bugetare și alte cerințe.

Pasul 4: Stabilirea obiectivelor și a modelului de impact

Factorii de decizie competenți definesc obiectivele economice și sociale.

În cazul mai multor dimensiuni de impact, este necesar un model de evaluare transparent.

Pasul 5: Calcularea portofoliilor alternative

Optimizarea matematică analizează combinațiile admisibile de proiecte și identifică alternative performante.

Pasul 6: Evaluarea rezultatelor din punct de vedere tehnic și politic

Scenariile calculate sunt analizate din punct de vedere al legalității, al fezabilității, al rentabilității și al impactului social.

Pasul 7: Integrarea în procesele decizionale existente

Rezultatele pot fi utilizate ca bază suplimentară de decizie în planificarea bugetară, gestionarea programelor și activitatea comisiilor.

Implementarea organizațională se realizează în mod deosebit de transparent acolo unde competențele decizionale, bugetele, responsabilitatea pentru proiecte și criteriile de evaluare sunt definite în mod clar.

17. De ce consultanța guvernamentală bazată pe IA nu înlocuiește o decizie politică

Deciziile statului nu se bazează exclusiv pe obiective de optimizare economică.

Legitimitatea democratică, drepturile fundamentale, obligațiile legale, echitatea distributivă și responsabilitatea politică rămân indispensabile.

O optimizare matematică nu poate lua singură aceste decizii de valoare.

Ea are nevoie de obiective și restricții clar definite.

Decidenții politici stabilesc:

• Ce obiective sunt urmărite
• Ce măsuri sunt permise din punct de vedere juridic și politic
• Ce proiecte trebuie puse în aplicare în mod obligatoriu
• Ce dimensiuni ale impactului sunt luate în considerare
• Care sunt limitele financiare și organizatorice aplicabile

Optimizarea matematică analizează apoi care combinație de proiecte îndeplinește cel mai bine aceste cerințe în cadrul modelului definit.

Rezultatul este o bază decizională transparentă.

Aceasta nu înlocuiește procesul democratic de formare a voinței.

Politica stabilește obiectivele. Matematica analizează consecințele diferitelor căi de atingere a obiectivelor.

18. De la consultanța guvernamentală clasică la „Decision Intelligence”

Consultanța guvernamentală tradițională sprijină instituțiile publice în elaborarea strategiilor, organizarea structurală, gestionarea proiectelor și analiza impactului.

Inteligența matematică decizională completează aceste servicii cu o dimensiune suplimentară.

Aceasta permite nu doar discutarea calitativă a deciziilor alternative, ci și calcularea sistematică a acestora în cadrul unor modele definite.

Diferența poate fi ilustrată prin trei întrebări.

Business Intelligence

Ce s-a întâmplat și cum evoluează portofoliul nostru?

Consultanță strategică și de guvernanță

Ce obiective și opțiuni de acțiune ar trebui să luăm în considerare?

Inteligență matematică decizională

Care combinație admisibilă dintre opțiunile noastre de acțiune atinge cea mai mare contribuție la atingerea obiectivelor în condițiile stabilite?

Aceste abordări nu se substituie reciproc.

Ele se pot completa reciproc.

StratePlan se poziționează ca un nivel decizional matematic între stabilirea obiectivelor strategice și implementarea operațională.

19. Potențialul de îmbunătățire economică: Ce poate realiza de fapt optimizarea matematică

O combinație mai bună a proiectelor de investiții existente poate genera avantaje economice semnificative.

Cu toate acestea, amploarea acestor avantaje depinde de lista concretă de proiecte, de bugetele disponibile, de restricții și de funcția țintă aleasă.

Nu se poate deduce din aceasta o îmbunătățire generală a rentabilității investiției (ROI) la nivel de stat sau a impactului social.

Zona Klybeck din Basel servește drept referință practică pentru optimizarea economică a portofoliului.

În cadrul aplicației StratePlan de acolo, s-a constatat o creștere a randamentului modelat al capitalului de la 7,0 % la 11,4 %.

Aceasta corespunde unei îmbunătățiri relative a randamentului de aproximativ 63 % la un buget identic.

Contribuția economică suplimentară modelată s-a ridicat la aproximativ 30 de milioane de CHF.

Referința se referă la un portofoliu imobiliar și de investiții și nu este direct transferabilă la programele guvernamentale.

În special, nu se poate deduce din aceasta o îmbunătățire generală a indicatorilor de impact social.

Pentru guverne și ministere, potențialul real de îmbunătățire trebuie calculat pe baza datelor bugetare, de proiect și de impact specifice.

20. Concluzie: Strategiile de stat nu trebuie doar prioritizate, ci și optimizate matematic

Guvernele, ministerele și instituțiile publice trebuie să concilieze numeroase proiecte de investiții în cadrul unor resurse bugetare limitate și al unui cadru juridic complex.

Evaluarea proiectelor individuale rămâne o bază necesară.

Totuși, aceasta nu răspunde automat la întrebarea privind cea mai eficientă combinație, din punct de vedere economic și social, a tuturor măsurilor admise.

În cazul a 50 de decizii binare privind proiectele, teoretic apar peste un biliard de combinații posibile.

Acest spațiu decizional nu poate fi cuprins în întregime prin stabilirea manuală a priorităților și prin discuțiile clasice privind scenariile.

Optimizarea matematică a portofoliului, bazată pe IA, permite analizarea sistematică a combinațiilor alternative de investiții.

În combinație cu o simulare bugetară, pot fi comparate între ele diferite condiții financiare generale, priorități strategice și cerințe ale proiectelor.

În acest scop, StratePlan combină metode din domeniul cercetării operaționale cu abordări de optimizare bazate pe IA.

Responsabilitatea politică rămâne în sarcina factorilor de decizie legitimați democratic.

Matematica oferă o bază suplimentară pentru decizii de investiții transparente, ușor de înțeles și orientate spre rezultate.

Întrebarea decisivă nu este doar: Ce programe de stat ar trebui să finanțăm?

Ci: Care combinație dintre măsurile noastre planificate generează, cu resursele bugetare disponibile, cel mai mare beneficiu economic și social global definit?

StratePlan – Aceleași proiecte. Combinația optimă. Rezultate mai bune.

Întrebări frecvente – Consultanță guvernamentală în domeniul PPM cu sprijin decizional bazat pe IA

Ce este PPM-ul guvernamental?

PPM-ul guvernamental se referă la managementul de proiecte și portofoliu al programelor publice și al proiectelor de investiții.

Acesta sprijină guvernele, ministerele și autoritățile în planificarea, prioritizarea, coordonarea și controlul proiectelor lor.

Ce înseamnă sprijinul decizional bazat pe IA pentru guverne?

Asistența decizională bazată pe IA poate ajuta instituțiile publice să analizeze alternative decizionale complexe.

În contextul optimizării matematice a portofoliului, sunt analizate diferite combinații de proiecte în funcție de obiective și restricții definite.

Poate IA să optimizeze programele de investiții ale statului?

Metodele matematice de optimizare pot ajuta la identificarea combinațiilor de proiecte eficiente din punct de vedere economic și social.

Condițiile necesare sunt date adecvate, obiective clar definite și luarea în considerare a restricțiilor juridice și organizaționale relevante.

De ce apar peste un bilion de combinații pentru 50 de proiecte?

Dacă fiecare proiect poate fi selectat sau neselectat, teoretic, pentru N proiecte rezultă 2^N combinații posibile.

În cazul a 50 de proiecte, numărul acestora este de 2^50 = 1.125.899.906.842.624.

Trebuie calculate individual toate cele 2^N combinații?

Nu.

Metodele moderne de optimizare matematică pot analiza spații decizionale extinse fără a evalua complet, una câte una, fiecare combinație teoretic posibilă.

Optimizarea matematică poate găsi întotdeauna optimul global?

Cu ajutorul unor modele și metode adecvate, se poate calcula și demonstra matematic un optim global.

În cazul problemelor complexe, pot fi utilizate și soluții aproximativ optime.

Afirmația privind calitatea soluției depinde de metoda utilizată și de o eventuală dovadă de optimalitate.

Care este diferența dintre simularea bugetului și optimizarea portofoliului?

O simulare bugetară analizează impactul financiar al diferitelor ipoteze.

Optimizarea portofoliului analizează care combinație de proiecte atinge cea mai mare contribuție la obiectiv în cadrul unor restricții definite.

Ambele abordări pot fi combinate.

Poate StratePlan să sprijine deciziile de investiții interministeriale?

Analizele interministeriale sunt posibile dacă datele relevante privind proiectele, competențele, bugetele și restricțiile sunt luate în considerare într-un model comun.

Restricțiile legale privind destinația fondurilor și competențele decizionale instituționale rămân decisive în acest context.

Cum sunt luate în considerare sarcinile obligatorii prevăzute de lege?

Măsurile obligatorii pot fi incluse în modelul de optimizare ca restricții fixe sau pot fi luate în considerare în prealabil în cadrul planificării bugetare.

Astfel, căutarea se limitează la combinațiile de proiecte permise.

Ce înseamnă ROI în sectorul public?

În sectorul public, trebuie făcută distincția între randamentul financiar și impactul social.

Obiectivele sociale pot fi modelate prin intermediul unor indicatori de impact adecvați sau al unor scoruri de impact.

Cu toate acestea, un indice de impact mai ridicat nu este automat echivalent cu un ROI financiar mai mare.

Poate IA să maximizeze impactul social?

Optimizarea matematică poate maximiza un indice de impact social definit, cu condiția ca indicatorii corespunzători să fie modelați în mod consecvent și să se țină seama de restricțiile relevante.

Stabilirea obiectivelor politice și a criteriilor de evaluare rămâne în sarcina factorilor de decizie competenți.

De ce date are nevoie StratePlan?

Pentru un model de optimizare economică de bază, sunt necesare mai întâi ID-ul proiectului, cheltuielile și veniturile.

În plus, se definește bugetul disponibil.

Pentru programe de investiții publice mai complexe, pot fi necesare alte indicatori de impact, dependențe între proiecte și restricții.

Poate StratePlan să țină cont de prioritățile politice?

Prioritățile politice pot fi luate în considerare prin modelare corespunzătoare, folosind ponderări sau restricții obligatorii.

Astfel, se pot compara efectele diferitelor cerințe asupra portofoliului de investiții.

Poate StratePlan să calculeze costurile de oportunitate ale deciziilor publice?

Prin compararea planurilor de investiții existente cu alternative optimizate matematic, pot fi evidențiate posibilitățile de îmbunătățire economică sau socială modelate.

În cazul în care se demonstrează optimitatea globală, distanța față de optim poate fi determinată cu exactitate în cadrul modelului.

Înlocuiește IA deciziile politice?

Nu.

Responsabilitatea politică și juridică revine în continuare instituțiilor democratice competente.

Optimizarea matematică sprijină procesul decizional prin calcule transparente și compararea diferitelor scenarii.

Cât de mare este potențialul de îmbunătățire al optimizării portofoliului de stat?

Potențialul de îmbunătățire depinde de proiectele concrete, de resursele disponibile, de restricții și de obiectivele stabilite.

Nu se poate garanta o îmbunătățire generală a rentabilității investiției (ROI) sau a impactului social.

Care este cea mai importantă concluzie pentru guverne și ministere?

Prioritizarea unor măsuri individuale nu duce automat la cea mai bună combinație a unui program de investiții în ansamblu.

Optimizarea matematică a portofoliului poate ajuta la analizarea sistematică a combinațiilor alternative de proiecte și la creșterea transparenței consecințelor diferitelor decizii.

Întrebarea decisivă este: prioritizăm măsurile individuale ale statului – sau optimizăm întregul portofoliu de investiții publice?

Cât de mult pot crește impactul economic și social al bugetului dumneavoastră de investiții publice?

Analizați ce combinație dintre măsurile de investiții planificate poate genera cea mai mare contribuție totală definită, în limita fondurilor bugetare disponibile.

Comparați planificarea proiectelor dvs. actuală cu alternative optimizate matematic și analizați ce impact au asupra portofoliului dvs. modificările bugetare, măsurile obligatorii și ponderările strategice.

Puteți optimiza gratuit până la 15 proiecte.

Optimizați acum gratuit până la 15 proiecte →